nu sunt
doar o pădure de sertare goale
oricine ar privi înăuntrul meu poate observa cu ușurință
construcțiile sângeroase și pielea găurită
dintr-un minut în altul

în pieptul meu trăiește o piesă de teatru
despre un om care a înghițit un alt om
cu mult înainte de grațierea oceanelor
cu mult înainte de interzicerea balenelor
când apele se veștejeau direct în gândurile peștilor
iar lucrurile serioase
creșteau numai din anumite
domnișoare în adâncul cărora noi ceilalți ne abandonam oglinzile
și cimitirele de animale

în orice caz
nu sunt niciodată
astăzi